Ceea ce nu face primăria comunei Peştişani în domeniul activităţii culturale, iată, este posibil prin osârdia unui om minunat, dr. ing. Emil Huidu, preşedintele Asociaţiei Fiii Satului Frânceşti din Gorj, manifestarea actuală fiind la a doua ediţie.
Astăzi, de la orele 11, în Deletul satului Frânceşti, are loc deschiderea unui veritabil Festival al Cântecului şi Portului Popular din Peştişani, judeţul Gorj, organizat de Asociaţia Fiii Satului Frânceşti din Gorj (formularea se justifică, întrucât mai există cel puţin încă o altă localitate Frânceşti, în judeţul Vâlcea). Bănuim că este vorba despre o formaţie de muzică populară avându-l solist şi conducător pe directorul(fără Cămin Cultural, dar plătit astfel de darnica Primărie a comunei Peştişani!) – Constantin Dodo Lătăreţu.
Încă de zilele trecute, afişele au împânzit centrul comunei Peştişani, astfel că nu este exclusă o participare numeroasă a sătenilor, mai ales că astăzi e sărbătoarea Izvorul Tămăduirii şi deci o zi nelucrătoare. Cum spuneam, deschiderea are loc la orele 11, iar frumoasa manifestare culturală va începe cu o paradă a costumelor şi portului popular, în care sătencele îşi prezintă valoroasele costume din lada lor de zestre.
Evident, în vedetă, va urma spectacolul de muzică populară susţinut de îndrăgitul solist Constantin Dodo Lătăreţu, acompaniat de formaţia orchestrală, din care nu va lipsi instrumentistul Nelu Fieraru, din Brădiceni.
Poze de la eveniment pe care le puteti vizualiza si descarca le gasiti la: www.tivigalin.ro
Ion Predoşanu
În aceasta zi oamenii obişnuiau să taie o coardă din vie şi sa o planteze în grădina casei, ca să o aibă mereu sub îngrijire şi observare. Această coardă era considerată “norocul viei”, iar prin practicarea obiceiului, unii cetăţeni şi-au consolidat adevărate halângi de vie în preajma gospodăriei.
Gospodarii urcau în această zi la vie cu plosca plină şi baniţa cu mâncare. Ei tăiau trei viţe de la trei butuci, pe care le plantau rugându-se: “Să dea Dumnezeu ploaie la vreme şi să le păzească de orice stricăciune!”
În zona Francestiului, în dimineaţa Sfântului Trifon femeile mergeau la vie şi sub ameninţarea cosorului ori a foarfecei rosteau de trei ori formula magică de obligare la belşug: “Faci struguri ori te tai?”, apoi turnau vin la radacina butucului rostind: “şi-am dat vin,
La Francesti, după slujba preotului, făcută în deal cu vii, se încingeau praznice cu lăutari, la care se ospătau şi săracii satelor. Focuri mari încălzeau odinioară ulcelele şi oalele cu vin păstrat pentru rugă.La Francesti preotul citeste pe deal rugăciunea-blestem a Sfântului Trifon, apoi dădea dezlegarea petrecerii-paznic.
Urcand spre dealul viilor se porneşte cu procesiunea având înainte steagurile bisericeşti. La crucile şi troiţele de pe deal preotul face slujbă şi citeşte rugăciunea Sfântului Trifon contra dăunătorilor recoltelor: insecte, lăcuste, furnici.
